Între anii 1926-1927, Nicolae şi Gheorghe, fiii „abagiului – comersant” Hristea N. Stănescu, construiesc, pe strada General Cernat nr. 2, „o casă albă cu un cat, fără ornament, amintind de casele ţărăneşti din satele de câmpie” (Ioan Grigorescu).
Aici se vor stabili, în 1931 - după căsătorie - Nicolae (Călae) Stănescu împreună cu tânăra şi frumoasa Tatiana Cereaciukina, şi tot aici, vineri, 31 martie 1933, în jurul prânzului, vine pe lume Nichita (Nini) viitorul mare poet al „necuvintelor”.

Familia se măreşte: în 1938 se naşte Mariana Elena Doina, iar în 1943 în familia Stănescu apare un nou membru, Cristina, în vârstă de 9 luni, care va fi adoptată la vârsta de 18 ani.

În această casă - şi în această familie - poetul şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa.
Data de 13 decembrie 2002 marchează inaugurarea muzeului memorial, în casa natală a poetului.

Secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, muzeul prezintă „fenomenul Nichita” în spaţiul în care s-a....

Între anii 1926-1927, Nicolae şi Gheorghe, fiii „abagiului – comersant” Hristea N. Stănescu, construiesc, pe strada General Cernat nr. 2, „o casă albă cu un cat, fără ornament, amintind de casele ţărăneşti din satele de câmpie” (Ioan Grigorescu).
Aici se vor stabili, în 1931 - după căsătorie - Nicolae (Călae) Stănescu împreună cu tânăra şi frumoasa Tatiana Cereaciukina, şi tot aici, vineri, 31 martie 1933, în jurul prânzului, vine pe lume Nichita (Nini) viitorul mare poet al „necuvintelor”.

Familia se măreşte: în 1938 se naşte Mariana Elena Doina, iar în 1943 în familia Stănescu apare un nou membru, Cristina, în vârstă de 9 luni, care va fi adoptată la vârsta de 18 ani.

În această casă - şi în această familie - poetul şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa.
Data de 13 decembrie 2002 marchează inaugurarea muzeului memorial, în casa natală a poetului.

Secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, muzeul prezintă „fenomenul Nichita” în spaţiul în care s-a născut, a copilărit şi s-a format ca om şi ca poet.

În interior, dormitorul, biroul, sufrageria şi bucătăria amintesc de viaţa copilului şi adolescentului Nini, aşa cum era alintat în familie.

Parcurgând camerele înşirate una după alta, vizitatorul va putea admira piese de mobilier ce au aparţinut familiei Stănescu, câteva dintre ele fiind piese simbol, care apar şi în opera poetului: patul - pe care doarme încă jucăria favorită a lui Nini - pianul şi biroul de lucru, cărţile fundamentale, pendula, toate având darul de a ne introduce în atmosfera calmă a copilăriei „îngerului blond” care surâde din nenumărate fotografii. Pentru amatorii de cifre, date exacte şi documente legate de viaţa poetului, au fost amenajate două încăperi speciale: camera documentară şi biblioteca, care prezintă personalitatea poetului şi locul lui în contextul literaturii române şi universale.

Sunt expuse opera antumă a poetului (cărţi cu dedicaţii, autografe oferite familiei şi prietenilor), premiile care i-au recunoscut valoarea ca poet naţional (diplome oferite de Uniunea Scriitorilor din România şi de Academia Română) şi internaţional (Premiul pentru cel mai tânăr poet - Struga 1965, Brevetul şi Medalia Gottfried von Herder -1976, Marele Premiu „Cununa de aur” a serilor de poezie de la Struga - 1982). Manuscrise inedite (poezia „Quadriga”, prima recunoaştere internaţională a poetului -1965), documente originale (extrasul din Registrul Stării Civile pentru născuţi pe anul 1933, legitimaţia de şef de rubrică la „Gazeta Literară” - 1957), fotografii, documente evocatoare ale activităţii de numismat (Diploma de Onoare a Societăţii de numismatică, medalii), opera postumă a poetului şi diverse obiecte personale completează imaginea omului şi poetului.

Corpul B al muzeului, adăposteşte o cameră multifuncţională destinată manifestărilor cu public: colocvii, dezbateri, proiecţii de filme, expoziţii temporare.