Înscrisă într-un efort edilitar mai amplu, în care şi-au unit forţele autorităţile locale şi cetăţenii, construcţia unui Palat de Justiţie între 1901 – 1902, în imediata apropiere a sediului Prefecturii (1895), nu a fost deloc surprinzătoare. În 1918, clădirii construite în stil neoclasic şi caracterizate prin sobrietatea volumelor şi echilibru i se va adăuga etajul.

În septembrie 1986, edificiul se va prezenta publicului sub o nouă imagine odată cu inaugurarea noului Muzeu de Istorie. Parterul este destinat în special expoziţiilor temporare; o sală modernă, dar şi holul, generos ca spaţiu, permit atât astfel de evenimente, cât şi alte genuri: prezentări, conferinţe, seminare. Etajul găzduieşte expoziţia permanentă a Muzeului de Istorie, ce se doreşte un periplu prin istoria acestor meleaguri, din cele mai vechi timpuri ale existenţei umane până la finele Primului Război Mondial.

Călătoria începe, în prima sală, dedicată preistoriei, de la Paleolitic la prima epocă a fierului, cu exponate de la unelte simple din piatră asociate cu resturi de....

Înscrisă într-un efort edilitar mai amplu, în care şi-au unit forţele autorităţile locale şi cetăţenii, construcţia unui Palat de Justiţie între 1901 – 1902, în imediata apropiere a sediului Prefecturii (1895), nu a fost deloc surprinzătoare. În 1918, clădirii construite în stil neoclasic şi caracterizate prin sobrietatea volumelor şi echilibru i se va adăuga etajul.

În septembrie 1986, edificiul se va prezenta publicului sub o nouă imagine odată cu inaugurarea noului Muzeu de Istorie. Parterul este destinat în special expoziţiilor temporare; o sală modernă, dar şi holul, generos ca spaţiu, permit atât astfel de evenimente, cât şi alte genuri: prezentări, conferinţe, seminare. Etajul găzduieşte expoziţia permanentă a Muzeului de Istorie, ce se doreşte un periplu prin istoria acestor meleaguri, din cele mai vechi timpuri ale existenţei umane până la finele Primului Război Mondial.

Călătoria începe, în prima sală, dedicată preistoriei, de la Paleolitic la prima epocă a fierului, cu exponate de la unelte simple din piatră asociate cu resturi de faună, la ceramică neolitică aparţinând culturii Gumelniţa.

Din obiectele aparţinând epocii bronzului reţinem colierul din cuarţ aventurin de la Gorgota. O sabie şi câteva topoare celtice descoperite la Brăteşti şi Ocniţa ilustrează prima epocă a fierului, Hallstatt. Două săli sunt dedicate celei de-a doua epoci a fierului, La Tene, şi perioadei clasice a istoriei care se confundă cu existenţa civilizaţiei geto-dace. Tezaurele monetare geto-dace, macedonene şi romane atestă mai mult decât schimburi comerciale. Războaiele daco-romane, dar mai ales viaţa de după cucerire, secolele II – IV, sunt ilustrate prin diverse obiecte descoperite la Cătunu, Mătăsaru şi Mogoşani, iar secolele V – VII, prin descoperiri de la Băleni. Un obiect de o valoare deosebită este cazanul hunic (secolul V) descoperit în 1983 la Ioneşti, comuna Petreşti.

Urcăm câteva trepte şi simbolic facem un salt în timp, sala următoare dorind să ilustreze alte realităţi: constituirea statului medieval Ţara Românească şi rolul pe care Târgovişte l-a avut în istorie în secolul al XV-lea. Mai departe, printr-o zonă intermediară străjuită de armurile a doi cavaleri din secolele XV-XVI, ajungem în secolele XVI – XVIII, cărora le sunt rezervate două săli, secole în care Târgovişte a cunoscut o înflorire deosebită, marcată însă şi de perioade mai întunecate.

Domnitorii Radu cel Mare, Neagoe Bararab, Petru Cercel, Mihai Viteazul, Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu, prin activitatea lor, constructivă, culturală, politică şi militară, şi-au legat pentru totdeauna numele de această urbe. După secolul fanariot, Târgovişte revine în istorie în prima jumătate a secolului al XIXlea, când va avea un rol direct sau indirect în toate marile evenimente: mişcarea lui Tudor Vladimirescu din 1821, Revoluţia de la 1848 şi Unirea Principatelor de la 1856, domnia lui Alexandru Ioan Cuza fiind prima etapă în constituirea şi modernizarea statului român. Ultima sală este dedicată familiei regale a României şi celor două evenimente majore ce le-au permis românilor să-şi împlinească visul secular: Războiul de Independenţă de la 1877 – 1878 şi Primul Război Mondial (1916 – 1918). Oraşul la final de secol XIX – început de secol XX, pe fundalul dezvoltării industriale şi al unei perioade de prosperitate, îşi va schimba înfăţişarea, îmbogăţindu-se cu numeroase monumente, cum a fost şi Palatul de Justiţie, actualul Muzeu de Istorie.