Muzeul a fost înfiinţat de elita intelectualilor bârlădeni, în 10 aprilie 1914, din dorinţa de a strânge bunuri culturale într-o instituţie specializată care să le tezaurizeze şi să le valorifice pentru marele public.
Printre aceştia, la loc de cinste stă prof. Stroe Belloescu care, din averea sa personală a construit un imobil în anul 1909, ca sediu pentru prima bibliotecă publică şi primul muzeu. Materializarea dorinţei iniţiatorilor a cunoscut o serie de etape, un drum de început, de căutare, de depăşire şi învingere a greutăţilor, la care şi-au adus apoi contribuţia şi o serie de specialişti, a căror muncă, făcută cu dăruire, pasiune şi loialitate, a fost pusă în slujba valorilor de patrimoniu cultural naţional.

Muzeul, sub aspectul patrimoniului, a debutat cu strângerea unor colecţii diferite ca domenii, punându-se astfel, bazele unui muzeu cu caracter mixt, ca marea majoritate a muzeelor din ţară, având astăzi secţiile de: Istorie - Arheologie, Personalităţi bârlădene și Bibliotecă,Ştiinţele naturii, Artă și Serviciul de astronomie.....

Muzeul a fost înfiinţat de elita intelectualilor bârlădeni, în 10 aprilie 1914, din dorinţa de a strânge bunuri culturale într-o instituţie specializată care să le tezaurizeze şi să le valorifice pentru marele public.
Printre aceştia, la loc de cinste stă prof. Stroe Belloescu care, din averea sa personală a construit un imobil în anul 1909, ca sediu pentru prima bibliotecă publică şi primul muzeu. Materializarea dorinţei iniţiatorilor a cunoscut o serie de etape, un drum de început, de căutare, de depăşire şi învingere a greutăţilor, la care şi-au adus apoi contribuţia şi o serie de specialişti, a căror muncă, făcută cu dăruire, pasiune şi loialitate, a fost pusă în slujba valorilor de patrimoniu cultural naţional.

Muzeul, sub aspectul patrimoniului, a debutat cu strângerea unor colecţii diferite ca domenii, punându-se astfel, bazele unui muzeu cu caracter mixt, ca marea majoritate a muzeelor din ţară, având astăzi secţiile de: Istorie - Arheologie, Personalităţi bârlădene și Bibliotecă,Ştiinţele naturii, Artă și Serviciul de astronomie.

Sub aspectul provenienţei, patrimoniul, împărţit pe cele patru secţii ale muzeului, s-a constituit şi îmbogăţit pe parcursul existentei muzeului prin cercetare, transferuri, achiziţii şi nu în ultimul rând, prin donaţii.

Muzeul, în cei peste 100 de ani, a primit mai multe donaţii, provenite din partea unor mari personalităţi, cunoscuţi ca pasionaţi colecţionari, adevăraţi mecena care şi-au donat colecţiile adunate, într-o viaţă de om, cu multă ştiinţă, bani, timp şi multă pasiune, fără nici o clauză pecuniară. Amintim doar pe prof. dr. doc. Ion Chiricuţa (1917-1988) şi dr. Marcel Vainfeld (1917-1990), ambii fii ai urbei, ale căror donaţii, pentru prima dată, au îmbogăţit patrimoniul muzeului cu artă universală.

În prezent, muzeul oferă marelui public expoziţii permanente, diverse sub aspect tematic găzduite în mai multe locații:

În imobilul situat în str. Vasile Pârvan nr. 1, Palatul fostei prefecturi de Tutova, clădire monument, sec. XIX (ante 1890), construit probabil, după planurile arhitectului italian GIOVANI BALDOROSSI, în stil neoclasic, cu etaj şi parter, care cu puțin timp în urmă a fost reabilitat, cu fonduri europene. Din 1957 este sediul central al muzeului. În urma ultimei reabilitări s-au creat condiții dintre cele mai bune pentru amenajarea unor expoziții interesante, precum si organizarea unor manifestari care au atras și atrag un numeros public. În acest spațiu atât de generos (cuprinde numai puțin de 73 de săli, din care 49 sunt destinate expozițiilor permanente și temporare) sunt găzduite: expoziția de artă, cuprinzând donațiile Chiricuță, Vainfeld, Teodorescu, Șt. Constantinescu, Paula Ribariu, Uța Chelaru, Corneliu Vasilescu, Costin Neamțu, etc., expoziția de istorie arheologie care suprinde evoluția comunităților din zonă începând cu primele epoci ale istoriei până în epoca ștefaniană. La acestea se mai adaugă expoziția tezaur în care sunt prezentate piese aparținând diveselor epoci istorice, piese clasate în categoria tezaur.


Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, SECȚIA ISTORIE - ARHEOLOGIE

De la o etapă la alta, patrimoniul secţiei s-a îmbogăţit prin donaţii şi descoperiri întâmplătoare:
• s-a descoperit întâmplător în 1958 primul depozit de bronzuri format din: 2 fibule passementerie, 1 topor tip "celt" şi 2 topoare de fier cu aripioare laterale datate în prima epocă a fierului, la Dealul Mare - Trestiana;
• în 1972 s-a descoperit în punctul numit "Cuibul Vulturului" - Tomeşti unul dintre cele mai bogate depozite de bronzuri din partea de est a ţării, format din: seceri, topoare de luptă "celturi", o daltă, psalie etc., datate la sfârşitul epocii bronzului;
• muzeul şi-a îmbogăţit patrimoniul considerabil, graţie unor colaboratori de seamă printre care învăţătorul Marin Rotaru de la Şcoala generală din satul Giurcani, care a donat muzeului o bogată colecţie ce cuprinde vestigii arheologice din toate etapele pre şi protoistoriei, epoca dacică şi întreg mileniul I;
• în 1998 se descoperă tezaurul de monede din secolele XVI - XVII de la Bârlad;
• o cale importantă de adunare şi salvare a tuturor vestigiilor au fost, în ultimii 50 de ani, sondajele de salvare şi săpăturile arheologice, acestea fiind o sursă nesecată de îmbogăţire a patrimoniului;
• în 1958 - pe raza oraşului Bârlad sunt realizate săpături arheologice în aşezarea din epoca bronzului de lângă Fabrica de cărămidă şi în vestita "Cetate de pământ" construită aici de marele voievod Ştefan cel Mare după bătălia de la Podul Înalt din 1475;
• în 1960 şi 1970 au fost organizate săpături arheologice în punctul Prodana, apoi în zona Cazărmii şi în centrul oraşului, vestigiile recuperate pornind din sec. III - IV până în sec. al XVII-lea. Multe alte săpături de o amploare mai mică (sondaje de salvare) s-au desfăşurat la Măluşteni (paleolitic şi sec. III p. Ch.), Fântânele - Zorleni (sec. IV - V), la Bursuci (epoca dacică), Banca, unde a fost găsită o piesa unică în lume - o şarjă de vase rebutate dintr-un cuptor de ars oale etc.;
• 1961-1965, muzeul din Bârlad participă la redeschiderea şi efectuarea săpăturilor arheologice în renumita aşezare neolitică cu ceramică pictată de la Cucuteni - Băiceni în urma cărora muzeului i-a revenit parte, din patrimoniul descoperit;
• 1964 - 1993; 1996 se desfăşoară săpături arheologice de anvergură a căror rezultate sunt cunoscute în ţară şi peste hotare în două situri arheologice: Trestiana, neolitic timpuriu - cultura Starcevo Criş şi Bârlad - Valea Seacă - aşezare şi necropolă de la sfârşitul sec. III la sfârşitul sec. V p. Ch.;
• 1995 săpături arheologice în situl arheologic, aparținând culturii Noua, de la Poșta Elan, com Vutcani, jud. Vaslui;
• 1996 cercetări arheologice în situl arheologic aparținând perioadei migrațiilor din com. Șuletea, jud. Vaslui;
• săpăturile arheologice din locul ,,La Beci”, com. Ivesti, jud. Vaslui, perioada secolelor XV – XVIII.
• 1990-2001: cercetări arheologice în necropolele din sec. IV p. Ch. de la Pogoneşti - punctul „La Movilă”
2002 – 2009 cercetări arheologice în necropola de secol IV d. Chr. de la Polocin, punctul „Islaz” comuna Pogoneşti, jud. Vaslui.
-Începând cu anul 2013 se desfășoară cercetări sistematice în așezarea de secol IV d. Chr. de la Polocin punctul „Călălboaia”

Existenţa unui bogat patrimoniu a permis organizarea în anul 2014, cu prilejul sărbătoririi centenarului instituției, a expoziției permanete de istorie – arheologie, o bună parte din patrimoniu deținut ilustrând tema propusă.

Între valorile de patrimoniu clasate în tezaur şi fond, existente la secţia de istorie - arheologie-numismatică, remarcăm:
• unelte din silex, paleolitic;
• unelte din piatră cioplite şi şlefuite, unelte din os şi din cupru - neolitic;
• seceri, paftale, fibule, unelte din bronz, sfârşitul epocii bronzului;
• fibule cu scut beotic, Hallstatt;
• vase, altăraşe de cult, obiecte de lut (pentru tors, ţesut şi pescuit), neolitic;
• plastică, idoli zoomorfi şi antropomorfi, neolitic;
• idoli "en violon" din os, cultura Cucuteni;
• idol "Măiastra de la Igeşti", cultura Cucuteni;
• vase pictate, cultura Cucuteni;
• unelte de fier, vase, monede dacice, sec. III-I a.Ch.;
• tezaur de monede romane republicane (denari), din argint, de la Conţeşti;
• tezaur de monede romane imperiale, coloniale, de la Puieşti;
• vase - căni, ulcioare, amfore, cupe, sec. II - III - IV p. Ch.;
• podoabe: piepteni, pandantive, medalioane de aur şi argint, fibule de argint şi bronz, pensete, coliere din pietre semipreţioase, chihlimbar, sticlă etc., sec. III-V p. Ch.;
• pahare de sticlă, sec. IV p. Ch.


Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad - SECȚIA ARTĂ

În anul 1914, odată cu înfiinţarea Muzeului judeţului Tutova, s-au pus bazele patrimoniului secţiei de artă cu donaţia a trei picturi din partea băncilor „Moldova de Jos" şi „T. Protopopescu".

De la o etapă la alta, patrimoniul secţiei s-a îmbogăţit prin căile cunoscute: transferuri, achiziţii şi mai ales donaţii.

Remarcăm donaţiile provenite din partea prof. dr. Ion Chiricuţa (1918-1988) şi dr. Marcel Vainfeld (1917-1990), fii ai Bârladului ale căror colecţii au contribuit la îmbogăţirea patrimoniului cu domenii noi, respectiv artă plastică şi decorativă universală.

Colecţiile de :
- artă comparată dr. Ion Chiricuţa;
- artă orientală şi extrem orientală dr. Marcel Vainfeld;
- pictură Ştefan Constantinescu;
- fondul Corneliu Baba ,donat de dr. Constantin Teodorescu
- pictură a artistei Paula Ribariu;
- pictură a artistului Corneliu Vasilescu;
- pictură a artistei Uța Chelaru;
- pictură a artistului Costin Neamțu.

Toate aceste lucrari sunt panotate la sediul central al muzeului începand cu anul 2012.

Remarcăm câteva dintre valorile de patrimoniu clasate în tezaur şi fond existente la secţie, reprezentând bunuri culturale cu valoare deosebită şi excepţională:

- pictura de şcoală germană, italiană, flamandă şi spaniolă;
- sculptura românească;
- sculptura germană, spaniolă, franţuzească;
- tapiserii flamande şi franţuzeşti;
- lăzi şi garderobe italiene şi franţuzeşti;
- garderobe, comode şi pian Biedermeier sec. XIX;
- kamidana, altar de cult japonez sfârşit sec. XVIII;
- paravane japoneze sec. XVIII-XIX;
- ceramică japoneză şi chinezească sec. XVIII-XIX;
- icoane şi porţi împărăteşti sec. XVIII-XIX;
- bijuterii sec. XVII-XIX;
- picturi din perioada interbelică aparţinând artiştilor: N. Tonitza, Gh. Petrascu, St. Dimitrescu, Th. Pallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Francisc Şirato, Dumitru Ghiaţă, Dimitrie Hârlescu, Ion Theodorescu - Sion, Camil Ressu;
- pictură contemporană: Corneliu Baba, Al. Ciucurencu, Gh. Vânatoru, Michaela Eleutheriade, Lucia Dem. Bălăcescu, Catul Bogdan, Octav Grigorescu, H. Catargi, Georgeta Naparus, Rodica Lazăr, Angela Popa Brădean, Traian Brădean, D. Hatmanu, C. Piliuţă, Sorin Ilfoveanu, Ion Pacea, Ion Sălişteanu.

Valori de patrimoniu

Artă plastică medievală europeană: sculptură (România, Germania, Franţa şi Spania), pictură (Spania, Italia, Germania, Flandra); artă decorativă medievală europeană: mobilier (Franţa, Spania, Italia, România), tapiserii şi alte ţesături (Flandra - Audenarde, Italia, Franţa, România), bijuterii (ateliere sud - dunărene şi central europene), ceramică, porţelan, sticlă, cristal (Germania, Olanda, România, Boemia, hispano - maure), argint şi cositor (România, Cehoslovacia, Austria, Rusia);

Artă plastică şi decorativă orientală şi extrem orientală: grafică (India, China, Japonia), statuară mică (Japonia, China, Iran), mobilier (Japonia), ţesătură (Japonia), ceramică, porţelan, metal (China, Japonia, Iran, Persia);

Artă plastică românească perioada interbelică şi contemporană: Grigorescu, Luchian, Tonitza, Dimitrescu, Iser, Sirato, Baba, Ciucurencu etc.;

Artă populară românească: toate genurile sec. XVIII-XX.