Muzeul Național Bran este instituție publică de cultură, aflată în subordinea Ministerului Culturii. Este un muzeu care ocupă un loc distinct în rețeaua muzeală din România, având un patrimoniu cultural diversificat, patrimoniu de mare valoare istorică, artistică, documentară și etnografică, nucleul colecțiilor fiind compus din obiectele provenite din fondul regal al Castelului Bran.

Inițial, muzeul a fost deschis publicului spre vizitare în data de 28 aprilie 1957, când s-a înființat în Castelul Bran un muzeu de artă și istorie medievală.
Dacă în perioada comunistă, istoria regalității a fost sistematic înlăturată, colecțiile de artă decorativă provenite din fondul regal fiind grupate în Castelul Bran doar pe epoci și stiluri, în anii 1997-1998, au fost reconstituite câteva interioare de epocă, decorate în stilul original al reginei Maria a României: „Dormitorul Reginei Maria”, „Dormitorul Regelui Ferdinand” și „Salonul de Muzică”.

Deoarece în anul 2006 Castelul Bran a fost retrocedat moștenitorilor principesei Ileana, respectiv nepoților reginei Maria a României, trei ani mai târziu, Muzeul....

Muzeul Național Bran este instituție publică de cultură, aflată în subordinea Ministerului Culturii. Este un muzeu care ocupă un loc distinct în rețeaua muzeală din România, având un patrimoniu cultural diversificat, patrimoniu de mare valoare istorică, artistică, documentară și etnografică, nucleul colecțiilor fiind compus din obiectele provenite din fondul regal al Castelului Bran.

Inițial, muzeul a fost deschis publicului spre vizitare în data de 28 aprilie 1957, când s-a înființat în Castelul Bran un muzeu de artă și istorie medievală.
Dacă în perioada comunistă, istoria regalității a fost sistematic înlăturată, colecțiile de artă decorativă provenite din fondul regal fiind grupate în Castelul Bran doar pe epoci și stiluri, în anii 1997-1998, au fost reconstituite câteva interioare de epocă, decorate în stilul original al reginei Maria a României: „Dormitorul Reginei Maria”, „Dormitorul Regelui Ferdinand” și „Salonul de Muzică”.

Deoarece în anul 2006 Castelul Bran a fost retrocedat moștenitorilor principesei Ileana, respectiv nepoților reginei Maria a României, trei ani mai târziu, Muzeul Național Bran a fost relocat în clădirile Vămii Medievale Bran restaurate din fondurile Ministerului Culturii și administrate de către muzeu până în data de 25 mai 2018. Pentru că și acest complex arhitectural a fost apoi restituit actualilor proprietari ai Castelului Bran, începând cu data de 1 iunie 2018, noul sediu al Muzeului Național Bran este găzduit de imobilul din strada Aurel Stoian, nr. 14, situat în zona centrală a Branului.

Bunurile culturale mobile care provin din fondul regal, achizițiile muzeale și donațiile întrunesc colecțiile muzeului, valorificate în prezent în Secția de istorie „Regina Maria”. Valorosul patrimoniu al muzeului este ilustrat de obiecte de artă decorativă, piese de artă plastică, obiecte memoriale, cărți cu valoare bibliofilă, obiecte cu semnificație etnografică fiind valorificat, prin expoziții permanente și temporare, în cele unsprezece săli din cadrul acestei secții.

La parter a fost amenajată Sala „Regina Maria”.

În interiorul Castelului Bran, după 1920, regina Maria a amenajat Salonul Galben, un loc preferat pentru lectură, dar şi pentru servirea micului dejun sau a ceaiului. Se numea „Camera Galbenă” pentru că avea covoare cu motive geometrice pe fond galben, iar divanul existent în acea încăpere era acoperit cu „un adorabil creton galben cu pete imense indigo şi lalele de culoarea prunei”. În Sala „Regina Maria” a Secţiei de istorie a Muzeului Naţional Bran, regăsim un fragment din acest Salon Galben, alături de o sufragerie din perioada anilor 1926-1927, sculptată în lemn de stejar cu motive geometrice și zoomorfe. Mai sunt expuse două picturi executate de Letiția Lucasievici în 1945, reprezentându-le pe principesa Ileana a României, arhiducesă de Austria, și pe fiica acesteia, arhiducesa Elisabeth de Habsburg, precum și câteva piese de mobilier din colecția regală, realizate începând cu secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea, sculptura germană din secolul al XVI-lea - „Ana întreită”, o pictură a școlii franceze din secolul al XV-lea, înfățișând portretul unui episcop, două covoare orientale, diferite vase de ceramică sau metal.

La etajul I s-au amenajat șapte săli cu următoarea tematică:

Salonul Biedermeier

În acest salon regăsim piese de mobilier confecţionate din lemn de nuc, decorate cu intarsii din lemn de lămâi, piese austriece care datează din secolul al XIX-lea şi a căror tapiţerie a fost realizată după un model de stofă de la Muzeul Peleş. Impresionează cele două portrete din secolul al XIX-lea, pictate în ulei pe pânză.

Sufrageria

Această garnitură de sufragerie, achiziționată de muzeu, a fost realizată în secolul al XIX-lea, în stil eclectic, fiind sculptată cu motive antropomorfe, zoomorfe şi vegetale. Pot fi admirate două picturi din secolele XVIII-XIX: Călăreț cu steag și Portret de femeie, vase din ceramică persană, un vas de metal și o față de masă brodată.

Salonul neorococo

Sunt expuse piese de o eleganţă desăvârşită, cu un finisaj pretenţios, cu suprafeţe aurite, pictate cu flori şi personaje în vestimentaţie de epocă. Garnitura de mobilier a fost realizată la sfârșitul secolului al XIX-lea în atelierul ebenistului August Bembé din Mainz. Interiorul este completat cu două picturi din secolul al XVIII-lea: Portret de femeie și Portretul Împăratului Iosif al II-lea.

Dormitorul Regelui Ferdinand

Ca orice soţie iubitoare, regina Maria a dorit să amenajeze în reşedinţa ei preferată de la Bran, un apartament pentru regele Ferdinand I al României. Din însemnările reginei aflăm că suveranul a vizitat castelul, dar nu a manifestat niciun interes pentru acest loc. În luna iulie a anului 1931, principesa Ileana a României şi arhiducele Anton de Habsburg după ce au celebrat căsătoria la Castelul Peleş au plecat în vizită la Bran, unde li s-a pregătit fostul dormitor al regelui Ferdinand.
Interiorul de mare atracţie cuprinde piese de mobilier cu o diversitate de forme şi motive decorative, menționate în inventarele de epocă sau achiziționate de către muzeu. Una dintre cele mai frumoase piese din această cameră este patul cu baldachin, lucrare italiană de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, cu elemente decorative mai vechi, de origine germană, din prima jumătate a secolului al XVI-lea. Piesa este realizată din lemn de tei, arin, nuc, stejar şi molid. Alături de pat regăsim prie-Dieu-ul executat după modelul patului cu baldachin, ambele piese de mobilier fiind dăruite reginei de către actriţa Marioara Voiculescu, cu prilejul plecării acesteia în Statele Unite ale Americii. Atmosfera preferată de regina Maria este completată de obiecte sacre și piese decorative: icoane, un vas de ceramică, un covor basarabean, scaune sculptate, un cabinet italian, un colțar și o casetă decorată cu scene religioase.

Dormitorul Reginei Maria

Interiorul electic propus este amenajat în concordanţă cu preferinţele estetice ale reginei Maria. Spirit ecumenic religios, suverana s-a înconjurat de multe obiecte sacre. Cu toate că a fost crescută în religia anglicană, atmosfera plină de mister a bisericilor ortodoxe a impresionat-o încă din copilărie. În paraclisele ortodoxe în care se ruga alături de mama sa, Maria Alexandrovna, marea ducesă a Rusiei, mica principesă Maria de Edinburgh, viitoarea regină a României, se simţea cel mai aproape de Maica Domnului. Tocmai de aceea, în dormitorul său sunt expuse icoane vechi, precum și un iconostas mic, denumit și tetrapod, cu decor brâncovenesc. Se remarcă divanul acoperit cu perne decorative, scaunul Savonarola de inspirație renascentistă, etajera grecească cu încrustații de os, două portrete ale suveranei și o fotografie a principesei Maria a României - fiica reginei Maria și a regelui Ferdinand.

Camera de toaletă a reginei Maria

Potrivit inventarelor de epocă, regina Maria avea în Castelul Bran două camere de toaletă: toaleta veche de lângă Salonul Galben și toaleta amenajată lângă dormitorul suveranei. Expoziția de față scoate în evidenţă mobilierul în stil Bran, realizat din lemn de brad ars, al cărui design a fost conceput de către Karel Liman, arhitectul Casei Regale. În această încăpere mai sunt expuse vase de ceramică, o icoană, două picturi cu flori, oglinzi și piese de metal.

Sala „Personalități brănene” grupează obiecte care au aparținut unor personalități din Bran: avocatului Nicolae Baciu, profesorului universitar doctor docent Iancu Gonțea și familiei Pușcariu.

• Donația „Nicolae Baciu”
Nicolae Baciu, născut în 1911 și decedat în 2002, avocat, fiu al Branului, a fost arestat şi persecutat de comuniști, reușind în 1948 să fugă înot peste Dunăre, în Iugoslavia. În 1949 ajunge la Paris, iar mai târziu se stabileşte la Cannes, în Franţa.
Donaţia făcută de Nicolae Baciu în 1992 muzeului din Bran grupează lucrări ale școlilor europene sau americane de pictură din secolele al XVI-lea, al XVIII-lea, al XIX-lea și al XX-lea, respectiv uleiuri pe pânză, pe lemn sau pe carton, mici sculpturi europene sau orientale, din bronz, fildeș, jad, lemn sau marmură, o serie de cărți scrise de Nicolae Baciu și scrisori primite de la mari personalităţi ale lumii, care subliniază valoarea cărţilor publicate.

• Donația „Lucia Gonțea”
Profesorul universitar doctor docent Iancu Gonțea, născut în 1907 și decedat în 1976, originar din satul Șimon, comuna Bran, a fost unul dintre cei mai mari cercetători în domeniul igienei alimentației.
În 1979, Lucia Gonțea, șoția lui Iancu Gonțea, a donat muzeului din Bran câteva obiecte care au aparținut marelui om de știință, dar mai ales cărți și lucrări științifice, precum și fotografii.

• Famila Pușcariu este reprezentată în expoziție de savantul Sextil Pușcariu și doctorul Radu Pușcariu, putând fi admirate fotografii de epocă, precum și epitaful din secolul al XVI-lea, achiziționat de muzeu de la doctorul Radu Pușcariu.

Etajul al II-lea

La etajul al II-lea s-au amenajat trei săli cu următoarea tematică:

Camera cu mobilier în stil Seccesion

Aici regăsim piese de mobilier austriac, pictat cu ornamente florale şi antropomorfe în stil Seccesion la sfârșitul secolului al XIX-lea sau începutul secolului al XX-lea. Mai sunt expuse două scaune și un sfeșnic de bronz din colecția reginei Maria, un covor și câteva cărți.

Camera cu mobilier în stil neoromânesc

Aranjamentul eclectic al interiorului aminteşte de preferinţele estetice ale reginei Maria, manifestate în decorarea interioarelor create la Bran. În această încăpere regăsim piese de mobilier în stil neoromânesc de la începutul secolului al XX-lea, obiecte de artă populară românească, o rochie decorată cu motive geometrice de inspirație populară, picturi cu peisaje din Balcic, un alt loc preferat al reginei Maria, și un covor oriental.

Camera cu mobilier european

Această ultimă încăpere valorifică bunuri culturale care au aparţinut reginei Maria și care în perioada interbelică decorau interioarele Castelului Bran, precum și piese care provin din achiziţii muzeale. Se remarcă credența germană din secolul al XIX-lea, pentru păstrarea veselei, tablourile cu scene de vânătoare, cassapanca în stil Renaștere târzie, din secolul al XVII-lea, cu rol de ședere, dar și cu rol de depozitare, precum și livreaua care a fost purtată de personalul Curții Regale a Regatului României.