Muzeul Etnografic al Moldovei a fost întemeiat în anul 1943. Sarcina de organizare a colecţiilor muzeale i-a revenit conferenţiarului Ion Chelcea, numit de către Rectoratul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” la catedra de etnografie.

În 1943 se fac primele donaţii, cea mai importantă fiind a magistratului ieşean Iuliu Pascu, formată din 340 de obiecte – ţesături, scoarţe, port popular, ceramică şi obiecte de lemn. Renumitul folclorist Artur Gorovei, care înfiinţase, în anul 1892, la Fălticeni, revista „Şezătoarea”, donează muzeului ieşean biblioteca sa de specialitate însumând aproximativ 500 de volume, cărţi şi reviste, cu rugămintea ca, după moartea sa, biblioteca să-i poarte numele. În prima formulă, muzeul era de fapt o colecţie etnografică dublată de o valoroasă bibliotecă şi exista doar „cu numele”, fiind reprezentat prin directorul său onorific, Ion Chelcea, fără personal, fără local şi fără o subvenţie sau buget care să-i permită achiziţionarea de obiecte.

În prezent, Muzeul Etnografic al Moldovei prezintă două expoziții temporare principale, care surprind cele două....

Muzeul Etnografic al Moldovei a fost întemeiat în anul 1943. Sarcina de organizare a colecţiilor muzeale i-a revenit conferenţiarului Ion Chelcea, numit de către Rectoratul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” la catedra de etnografie.

În 1943 se fac primele donaţii, cea mai importantă fiind a magistratului ieşean Iuliu Pascu, formată din 340 de obiecte – ţesături, scoarţe, port popular, ceramică şi obiecte de lemn. Renumitul folclorist Artur Gorovei, care înfiinţase, în anul 1892, la Fălticeni, revista „Şezătoarea”, donează muzeului ieşean biblioteca sa de specialitate însumând aproximativ 500 de volume, cărţi şi reviste, cu rugămintea ca, după moartea sa, biblioteca să-i poarte numele. În prima formulă, muzeul era de fapt o colecţie etnografică dublată de o valoroasă bibliotecă şi exista doar „cu numele”, fiind reprezentat prin directorul său onorific, Ion Chelcea, fără personal, fără local şi fără o subvenţie sau buget care să-i permită achiziţionarea de obiecte.

În prezent, Muzeul Etnografic al Moldovei prezintă două expoziții temporare principale, care surprind cele două coordonate fundamentale din viața civilizației arhaice românești:
- „Sărbătoarea în sat. Spiritualitate și artă”
- „Cotidianul țărănesc. Inventivitate și pragmatism”

Expozițiile creează pentru publicul vizitator o legătură științifică, artistică și spirituală cu o lume arhaică aflată într-un accentuat și îngrijorător proces de disoluție.
De asemenea, publicul poate vizita numeroase expoziții temporare de scurtă durată, dintre care amintim „Grindare, păretare, scoarţe. Poveşti ţesute”.