Înființarea muzeului s-a concretizat ca o inițiativă a societății civile, pe fondul creșterii interesului pentru trecutul istoric în întreaga Europă, implicit și în Transilvania, într-o perioadă de pionierat. Înființarea muzeului devean se înscrie printre primele demersuri ardelene ale acestui trend (Muzeul Brukenthal - 1817, Muzeul de Istorie din Cluj - 1859, astăzi Muzeul de Istorie a Transilvaniei, Muzeul din Alba Iulia - 1886, astăzi Muzeul Național al Unirii). De la început, colecţiile au fost structurate pe trei domenii: istorie, ştiinţele naturii şi etnografie. Îmbogăţirea şi diversificarea lor au impus reorganizări, fiind înființate noi departamente.


COMPARTIMENTUL STIINTELE NATURII DEVA

O parte din bogatul patrimoniu al colecţiei de Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva a fost inclus în expoziţia „Trecut şi prezent în natura hunedoreană”.

Pădurea Slivuţ este o arie naturală protejată de interes naţional, inclusă Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului. Are o suprafaţă de 40 ha şi este situată în apropierea oraşului Haţeg.

Din anul 1958, în zona....

Înființarea muzeului s-a concretizat ca o inițiativă a societății civile, pe fondul creșterii interesului pentru trecutul istoric în întreaga Europă, implicit și în Transilvania, într-o perioadă de pionierat. Înființarea muzeului devean se înscrie printre primele demersuri ardelene ale acestui trend (Muzeul Brukenthal - 1817, Muzeul de Istorie din Cluj - 1859, astăzi Muzeul de Istorie a Transilvaniei, Muzeul din Alba Iulia - 1886, astăzi Muzeul Național al Unirii). De la început, colecţiile au fost structurate pe trei domenii: istorie, ştiinţele naturii şi etnografie. Îmbogăţirea şi diversificarea lor au impus reorganizări, fiind înființate noi departamente.


COMPARTIMENTUL STIINTELE NATURII DEVA

O parte din bogatul patrimoniu al colecţiei de Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva a fost inclus în expoziţia „Trecut şi prezent în natura hunedoreană”.

Pădurea Slivuţ este o arie naturală protejată de interes naţional, inclusă Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului. Are o suprafaţă de 40 ha şi este situată în apropierea oraşului Haţeg.

Din anul 1958, în zona s-a creat o rezervaţie de zimbri. Cele trei exemplare din colecţia muzeului devean sunt Podarek şi Polonka (primii zimbri care au fost aduşi din Polonia pentru a coloniza rezervaţia) şi urmaşul acestora, Roman.

Flora şi fauna teritoriului hunedorean a suferit de-a lungul erelor geologice numeroase schimbări în funcţie de caracteristicile climatului, fenomenelor tectonice şi distribuţiei mărilor şi uscatului.

De acum 248-65 milioane de ani (din Era Mezozoică) provin multe dintre fosilele descoperite pe teritoriul judeţului Hunedoara. În apele marine trăiau diferite specii de amoniţi (strămoşii cefalopodelor de astăzi). Urmaşul amoniţilor este nautilul (Nautilus pompilius) care rămâne, aproape neschimbat, 600 de milioane de ani. Tot din apele marine provin şi lamelibranhiatele (scoici) şi gasteropode (melci) iar pe uscatul cu un climat tropical, distribuit sub forma insulelor, dominau dinozaurii. Alături de aceştia, spre sfârşitul acestei ere, în Cretacic, apar mamiferele şi strămoşii păsărilor actuale. Primul descoperitor şi cercetător care a contribuit esenţial la cunoaşterea faunei de vertebrate fosile din Bazinul Haţeg a fost Ferenc (Franz) Nopcsa (1877-1933). Acesta, de origine haţegană, şi-a dedicat o bună parte a carierei ştiinţifice vertebratelor fosile, semnalate de el încă din 1897. El a descris numeroase specii de reptile, în principal dinozauri, broaşte ţestoase şi crocodili.

Amoniţii din expoziţie provin de pe Valea Roatei (Chergheş), lamelibranhiatele şi gasteropodele de la Lăpugiu de Sus (rezervaţie paleontologică) iar fosilele de dinosauri, din rezervaţia paleontologică Sânpetru.

Urme ale plantelor s-au păstrat sub forma trunchiurilor silicifiate (erupţiile vulcanice au format substanţe silice care au „cimentat” copacii căzuţi în apă) şi a impresiunilor foliare pe gresiile şi argilele descoperite la Tâmpa (Simeria) sau în straturile de cărbune din Valea Jiului. În această zonă au fost descoperite urme impresiuni ale frunzelor de ferigi, chiparoşi, magnolii şi palmieri, mărturii ale climei tropicale.

Pădurile ce acopereau depresiunea Petroşani, în perioada oligocenă, se asemănau mult cu cele din regiunile calde actuale, fiind alcătuite, pe lângă arbori de tipul celor ce cresc şi astăzi în ţara noastră (arţari, ulmi, paltini, mesteceni) şi din esenţe exotice: laurul arborescent, chiparosul de baltă şi diferite specii de palmieri.

În aceste păduri vieţuiau diferite mamifere iar în râuri şi în apele marine trăiau peşti ale căror urme s-au păstrat sub formă de impresiuni în depozitele actuale de cărbune, dovadă impresiunea foliară de palmier fosil (Sabal sp.) şi broasca ţestoasă fosilizată din expoziţie.

În Pliocen (5,2 - 2,6 milioane ani) are loc o răcire a climei care avea să ducă în Cuaternar, la fenomenul glaciaţiunilor. Este perioada de maximă dezvoltare a mamiferelor adaptate la climatul rece.

O bună parte din teritoriul României era acoperit de gheaţă permanentă, având climă şi aspect asemănătoare cu ale Groenlandei sau tundrei Siberiei de astăzi, cu întinderi vaste de câmpie îngheţată şi pâlcuri rare de copaci.

Fauna din această perioadă era una asemănătoare cu cea din prezent, având însă specii de animale a căror mărime depăşea cu mult mărimea speciile de astăzi. Din turmele uriaşelor mamifere ce colindau stepele reci, depozitele de terasă ale râurilor Cerna şi Mureş precum şi carierele de travertin de la Banpotoc şi Cărpiniş păstrează resturile fosile de mamuţi, rinoceri, bizoni, cai sălbatici, elani etc. Mamutul (Mammuthus primigenius) este elefantul fosil cel mai cunoscut, fiind unul dintre animalele contemporane omului primitiv.

Redutabilul strămoş al zimbrilor şi bizonilor moderni, denumit bizonul de stepă sau bizonul diluvial (Bison priscus), era un bovid de proporţii uriaşe care trăia într-un număr foarte mare de exemplare, în cirezi enorme, răspândite pe aproape tot teritoriul Eurasiei (Europa, Asia). Din acest uriaş cu capul masiv, fruntea foarte lată şi boltită, cu coarne imense crescute orizontal-lateral faţă de craniu, au evoluat bizonii de astăzi: bizonul american (Bison bison) şi zimbrul (Bison bonasus).

Fluturii sunt insecte răspândite de toate continentele mai puţin în regiunile polare, ale căror aripi sunt acoperite cu solzi coloraţi, ca ţiglele pe acoperiş. Se hrănesc în principal cu nectarul florilor, care este aspirat cu ajutorul trompei.

Exemplarele prezentate provin din America de Sud, America Centrală, Regiunea Indo-Malaysiană şi Africa.

Sunt prezentate şi diferite ecosisteme naturale aflate pe teritoriul judeţului Hunedoara, începând cu ecosistemul acvatic, ecosistemul pădurilor de foioase, de amestec, de conifere, golul alpin, precum şi ecosistemul de peşteră.

În aceste ecosisteme trăiesc o serie de specii de mamifere şi păsări (vidra, berzele albe şi negre, codalbul, ciuta, lupul, iepurele, bufniţa, huhurezul de pădure, căprioara, porcii mistreţi, caprele negre, rasul, lupul, pisica sălbatică, cocoşul de munte).

Vulturii, pasări ce odinioară erau fala Retezatului, sunt astăzi din ce în cei mai rari în aceste locuri. Zăganul sau vulturul bărbos (Gypaetus barbatus), care acum câteva decenii cuibărea în Retezat, este astăzi doar în amintirea localnicilor.

Ca oaspeţi de vază, pe crestele Retezatului apar, din când în când, vulturul pleşuv brun (Aegypius monachus) şi vulturul pleşuv sur (Gyps fulvus). Fiind pe cale de dispariţie, au fost declaraţi monumente ale naturii. Alături de exemplarele de vulturi sunt prezentate hermelina (cu blană de iarnă) şi corbul.


SECTIA ISTORIE SI ARTA DEVA

Astăzi, Secția de Istorie și Artă Deva depozitează, păstrează și expune piese din colecțiile de istorie modernă, istorie contemporană, artă plastică și are în subordine Complexul de monumente de la Țebea, Casa-muzeu Avram Iancu de la Baia de Criș, Expoziția de istorie locală și etnografie din Brad și Complexul memorial Aurel Vlaicu.

* * *

COLECŢIA DE ARTĂ din cadrul SECŢIEI DE ISTORIE ŞI ARTĂ



Secția de Artă a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva a fuzionat cu Secția de Istorie în anul 2007.

Patrimoniul Secţiei de Artă, constituit prin donaţii, transferuri şi achiziţii, numără astăzi aproximativ 1553 de piese. Cuprinde colecţia de pictură, colecția de grafică, colecţia de sculptură și colecţia de artă decorativă. Piesele au ajuns în patrimoniul muzeului prin transfer, achiziții sau donații.

Colecția de pictură cuprinde 800 de tablouri realizate în ulei sau tempera pe pânză sau carton, o operă valoroasă datează din secolul XVIII (Închinarea magilor – Domenico Zampieri) (Fig. 1)

Ponderea cea mai mare o au lucrările de artă contemporană, urmate de icoanele pe lemn și sticlă (Nicula, Laz) (Fig. 2)

Colecția de grafică are 283 desene și gravuri. O mare parte dintre lucrări provin din donația familiei graficianului Marcel Olinescu, cu operele artistului (Fig. 3) precum și lucrări semnate de artisti hunedoreni ai secolului XX ( Bâtcă, Tellman, Fazakas).

Colecția de Artă Decorativă are 432 de piese: ceramică, sticlărie, piese de mobilier, ceasuri, obiecte de metal. Piesele sunt de uz cotidian sau au rol decorativ. Se remarcă vasele realizate în cadrul manufacturii de faianţă fină de la Batiz (Hunedoara)(Fig. 4). Atelierul batizian a funcţionat între anii 1805-1865 fiind condus de familia D᾽André.

Mobilierul este eclectic, sunt prezente mai multe stiluri: Masa ovală, cu picioare „gât de lebădă” în stil Biedermeier – mijl. sec. XIX; Scaunele – Stil ALTDEUTCH – sf.sec XIX (aprox.1890) – încep. sec. XX. Doua bufete mari din lemn de stejar, strunjit, stil Altdeutch, cu placă de marmură(Fig. 5). Oglinda cu jardiniera, din lemn sculptat cu motive fitomorfe, stil SECESSION (aprox. 1900).

În colecţia de sculptură a MCDR se află 38 lucrări, realizate de artisti plastici contemporani. Lucrările sunt executate în rodebosse, de mărimi reduse, în lemn, piatră, marmura, lut, bronz (Fig. 6)

Un număr de 22 de bunuri culturale mobile cu semnificație artistică, aflate în patrimoniul MCDR au fost clasate în patrimoniul cultural național mobil, în categoria juridică Fond.

O mică parte a colecţiei de artă este poate fi văzută în expoziţia permanentă din Castelul Magna Curia:Tradiție și continuitate la muzeul devean.

În spațiul destinat artelor plastice din Castelul Magna Curia, sunt organizate expoziții temporare și itinerante, semnate de artiști consacrați sau aflați la început de drum.