Clădirea a fost cunoscută iniţial sub numele de Cazino Armelin. Sala de spectacole amenajată aici a fost una dintre primele în care s-au dat reprezentaţii teatrale la Brăila. Între 1897 şi 1945, a adăpostit Marele Hotel Francez. Aici se desfăşurau recepţiile organizate de conducerea oraşului şi judeţului cu prilejul sărbătorilor naţionale.

Corpul A:

- Expoziţie permanentă de arheologie, istorie, artă: „CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE LA DUNĂREA DE JOS”

- Arheologie. Sunt expuse unelte şi ustensile, piese de armament, de echipament militar şi harnaşament, podoabe şi accesorii vestimentare, recipiente ceramice şi din sticlă, monede, inscripţii, elemente de arhitectură, piese de cult.
- Istorie. Sălile expoziţionale prezintă: oraşul şi cetatea medievală (sec. XIV–XVI), perioada ocupaţiei otomane (1538–1829), eliberarea Brăilei în urma războiului ruso-turc (1828–1829), reintegrarea acesteia în hotarele ţării şi ascensiunea sa, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, până la statutul de cel mai mare port al ţării.

- Centrul Diversităţii Culturale reconstituie, salvează, promovează fragmente din imaginea Brăilei multietnice de....

Clădirea a fost cunoscută iniţial sub numele de Cazino Armelin. Sala de spectacole amenajată aici a fost una dintre primele în care s-au dat reprezentaţii teatrale la Brăila. Între 1897 şi 1945, a adăpostit Marele Hotel Francez. Aici se desfăşurau recepţiile organizate de conducerea oraşului şi judeţului cu prilejul sărbătorilor naţionale.

Corpul A:

- Expoziţie permanentă de arheologie, istorie, artă: „CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE LA DUNĂREA DE JOS”

- Arheologie. Sunt expuse unelte şi ustensile, piese de armament, de echipament militar şi harnaşament, podoabe şi accesorii vestimentare, recipiente ceramice şi din sticlă, monede, inscripţii, elemente de arhitectură, piese de cult.
- Istorie. Sălile expoziţionale prezintă: oraşul şi cetatea medievală (sec. XIV–XVI), perioada ocupaţiei otomane (1538–1829), eliberarea Brăilei în urma războiului ruso-turc (1828–1829), reintegrarea acesteia în hotarele ţării şi ascensiunea sa, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, până la statutul de cel mai mare port al ţării.

- Centrul Diversităţii Culturale reconstituie, salvează, promovează fragmente din imaginea Brăilei multietnice de altădată pornind, în special, de la istorii de familie și de la documente din arhive din țările de origine ale comunităților etnice și din diaspora, organizează expoziţii temporare (vernisate în cadrul unor evenimente culturale care includ, în unele cazuri, prezentări, recitaluri, ateliere şi conferinţe ale unor personalități precum Elena Lazăr, Georgeta Filitti, Jean Chrissoveloni ș.a.) − cu obiecte, documente, fotografii, lucrări de artă provenind exclusiv din colecţii private, din patrimoniul comunităţilor etnice, sau al altor asociaţii − şi derulează programe culturale şi educaţionale cu subiecte care trezesc nostalgii şi „ating” sufletul. „Un Grec, doi Greci, trei Greci... Brăila", „Greci, Evrei, Ruşi lipoveni, Turci... Brăila", „Călători pe Dunăre şi mare”, „Brăila. Fragmente de poveste”, „Unde eşti copilărie?", „Perpetuum Ţăndărică”, „Ani de şcoală. Amintiri şi nostalgii...”, „Întâlnire cu Sara" , „Zaharicale, Coféturi, Dulcegării, Taifas”, „Brăila grecească", „Rădăcini", „Ruşii lipoveni. Poveşti în jurul samovarului", „Moştenirea bulgară”, „Cultură turcă şi tabieturi”, „Obiceiuri şi tradiţii evreieşti”, „Povești machidoneşti”, „Strălucire şi culoare", „Unde sunt zăpezile de altădată...?”, „Parfum de epocă. Viaţă cotidiană între anii 1900 - 1950", „Amicul Copiilor. Incursiune în istoria literaturii pentru copii şi a benzii desenate româneşti (de la 1878 până în zilele noastre), „Povești despre Brăila, muzică și cărți" sunt câteva dintre proiectele Centrului Diversităţii Culturale (unele finanţate de Administraţia Fondului Cultural Naţional sau de Primăria Capitalei) care au demonstrat că acest gen de reconstituiri patrimoniale − istorie, realităţi urbane, personalităţi, tradiţii, meserii, universul familiei, patrimoniul imaterial, elemente de atmosferă, mentalităţi − prezintă un farmec care reuşeşte să atragă către informaţia istorică şi categorii sociale mai puţin interesate, în mod obişnuit, de activităţile sau de publicaţiile unui muzeu.

Corpurile B şi C:

- Expoziţia permanentă de artă cuprinde sălile: Max Herman Maxy, Mimi Şaraga Maxy, Emilia Dumitrescu şi Sala de artă modernă românească. La mansarda clădirii au fost amenajate „Atelierele" unor cunoscuţi artişti plastici brăileni: Şerban Zainea, Viorica Velescu Ilie, Vespasian Lungu, Emilia Dumitrescu, Gheorghe Naum, Sorin Manolescu.

- Galeriile de Artă „Gheorghe Naum" – aici sunt găzduite expoziţii temporare.

- Centrul Memorial „Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Anton Dumitriu, Ana Aslan, Edmond Nicolau, Valeriu Dinu” - expoziţie permanentă

Sediul Muzeului Brăilei: Brăila, Piaţa Traian 3, tel./ fax: 0339.40.10.02; 0339.40.10.03