Exponatul lunii Octombrie
Tunul-catafalc al Regelui Carol I

Pentru a marca trecerea a 110 ani de la moartea Regelui Carol I, produsă la 27 septembrie/10 octombrie 1914, la Castelul Peleș din Sinaia, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand Iˮ prezintă ca „Exponat al lunii Octombrieˮ, tunul turcesc de captură, pe care a fost instalat catafalcul regal, în conformitate cu dorința testamentară a regelui.
Tunul ales pentru această ceremonie funebră, a fost unul dintre piesele de artilerie otomane expuse la Palatul Peleș. El era de tipul „Krupp” C/64, cal. 78,5 mm, având numărul „132”. Deoarece acest tun, expus vreme îndelungată ca element decorativ în exteriorul palatului, nu mai dispunea de antetren și nici de mijloacele de tracțiune, pentru a putea fi utilizat drept car funebru a fost nevoie să fie completat cu un antetren și 3 perechi de cai de artilerie. Aceste dotări au fost asigurate de militari din Regimentul 19 artilerie, de la Ploiești.
Pentru așezarea sicriului pe carul mortuar, a....

Exponatul lunii Octombrie
Tunul-catafalc al Regelui Carol I

Pentru a marca trecerea a 110 ani de la moartea Regelui Carol I, produsă la 27 septembrie/10 octombrie 1914, la Castelul Peleș din Sinaia, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand Iˮ prezintă ca „Exponat al lunii Octombrieˮ, tunul turcesc de captură, pe care a fost instalat catafalcul regal, în conformitate cu dorința testamentară a regelui.
Tunul ales pentru această ceremonie funebră, a fost unul dintre piesele de artilerie otomane expuse la Palatul Peleș. El era de tipul „Krupp” C/64, cal. 78,5 mm, având numărul „132”. Deoarece acest tun, expus vreme îndelungată ca element decorativ în exteriorul palatului, nu mai dispunea de antetren și nici de mijloacele de tracțiune, pentru a putea fi utilizat drept car funebru a fost nevoie să fie completat cu un antetren și 3 perechi de cai de artilerie. Aceste dotări au fost asigurate de militari din Regimentul 19 artilerie, de la Ploiești.
Pentru așezarea sicriului pe carul mortuar, a fost realizată o platformă dreptunghiulară, plasată în spatele scaunului antetrenului, pe fălcea și deasupra țevii tunului pe care o acoperea aproape în întregime. Pentru a permite prinderea cordoanelor funerare, de culoare neagră, care în acea epocă însoțeau orice car funebru, în lipsa unei structuri înalte de care acestea să fie fixate, în cele patru colțuri ale catafalcului au fost montate niște suporturi metalice în formă de gât de lebădă, ornate la partea superioară cu ciucuri din mătase neagră. În spatele catafalcului se afla stema regală. În cadrul ceremoniei de deplasare a sicriului regal de la Palatul Peleș la gara din Sinaia, desfășurată la 30 septembrie/ 11 octombrie 1914, carul mortuar a fost încadrat de ofițerii adjutanți regali, în mare ținută de doliu, cu manta, care țineau cordoanele catafalcului. Carul funebru era însoțit de două drapele de la 1877, extrem de uzate datorită trecerii timpului. Este vorba despre drapelele Regimentului 1 artilerie „Regele Carol I” și al Batalionului 2 vânători „Regina Elisabeta”, ambele având pânza în stare foarte proastă. Hampa Batalionului 2 vânători avea noua panglică cu deviza unității: „Roze pentru vii, Lauri pentru morți” și o cunună de flori, accesorii pe care regina Elisabeta le dăruise batalionului la 30 august 1914, la Sinaia, pentru a reînnoi vechile distincții conferite în urmă cu 30 de ani, în 1884, și care, în decursul timpului se degradaseră.
Din cauza programului extrem de strâns al funeraliilor, nu exista timpul necesar transportării tunului otoman la București pentru desfășurarea ceremoniilor funerare din capitală, și nici nu a fost găsit un alt tun turcesc, în stare bună, pentru a fi utilizat drept car funebru. A existat tentativa utilizării unuia din tunurile turcești expuse la statuia lui Mihai Viteazul, de la Universitate, însă acesta nu a corespuns tehnic și nici nu puteau fi asigurate elementele de tracțiune corespunzătoare, așa că pentru ceremonia din București, de la gară la palat și apoi de la palat la gară, a fost ales un tun din dotarea armatei, „Kruppˮ, calibrul 105 mm, cu antetrenul său, care era tractat de 6 cai negri din grajdurile regale, conduși de dârlogi de valeți ai casei regale, în doliu. Acest tun, aflat de asemenea în colecția Muzeului Militar Național, în curs de restaurare pentru o viitoare expunere, prezenta avantajul că era mai înalt și deci catafalcul era mai vizibil și mai impozant decât dacă ar fi fost pus pe un tun de câmp turcesc, chiar dacă, prin aceasta, se eluda dorința postumă a suveranului.
Tunul turcesc de la Sinaia, a putut fi din nou utilizat cu ocazia procesiunii de la Curtea de Argeș, în data de 3/16 octombrie 1914, pentru transportul sicriului regal de la gară până la mânăstire unde a avut loc înmormântarea, îndeplinind, în final, una din dorințele exprese ale defunctului rege.
În cadrul expoziției organizate în Holul de Onoare a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, pentru punerea în valoare a „Exponatului lunii” și realizarea contextului expozițional, au mai fost etalate două uniforme militare: o tunică de general de corp de armată, mică ținută, care a aparținut Regelui Carol I, având pe piept plăcile ordinelor „Steaua Românieiˮ și al „Casei de Hohenzollernˮ, așa cum era uniforma cu care a fost înmormântat regele României și o uniformă de ofițer de cavalerie, în mare ținută de iarnă, de doliu, asemănătoare ținutelor purtate de militari cu ocazia funeraliilor din 1914.
Expoziția va rămâne în Holul de Onoare al muzeului până la sfârșitul lunii decembrie.

Muzeograf Mihnea Șerbănescu