Amenajată într-o clădire monument istoric de secol XVIII, supranumită casa câştigată cu condeiul, a fost deschisă publicului la 22 iunie 1974, sub numele de Fondul memorial-documentar „Simion Florea Marian”. A constituit căminul preotului cărturar din anul 1886 şi până la sfârşitul vieţii (1907), locul unde şi-a scris opera, rămasă până astăzi fundamentală şi neegalată în cultura română.

Cu banii din premiul Năsturel Herescu (4000 lei aur) acordat de Academia Română pentru lucrarea Ornitologia poporană română, Simion Florea Marian (1847-1907) şi-a cumpărat în Suceava o casă veche, dar trainică şi încăpătoare, casa dintre brazi, înconjurată de o minunată grădină, în centrul oraşului, lângă Biserica Sfântul Nicolae şi Gimnaziul superior greco-oriental, unde era profesor. Locuinţa, înscrisă în Registrul cadastral în 1796 şi pe Harta cadastrală a oraşului din 1856 la numărul 329, este una dintre puţinele construcţii din secolul al XVIII-lea care mai există astăzi în Suceava, fostă proprietate a baronului armean Ariton Kapri. Lăsată moştenire celor doi fii, Johan şi Georgi,....

Amenajată într-o clădire monument istoric de secol XVIII, supranumită casa câştigată cu condeiul, a fost deschisă publicului la 22 iunie 1974, sub numele de Fondul memorial-documentar „Simion Florea Marian”. A constituit căminul preotului cărturar din anul 1886 şi până la sfârşitul vieţii (1907), locul unde şi-a scris opera, rămasă până astăzi fundamentală şi neegalată în cultura română.

Cu banii din premiul Năsturel Herescu (4000 lei aur) acordat de Academia Română pentru lucrarea Ornitologia poporană română, Simion Florea Marian (1847-1907) şi-a cumpărat în Suceava o casă veche, dar trainică şi încăpătoare, casa dintre brazi, înconjurată de o minunată grădină, în centrul oraşului, lângă Biserica Sfântul Nicolae şi Gimnaziul superior greco-oriental, unde era profesor. Locuinţa, înscrisă în Registrul cadastral în 1796 şi pe Harta cadastrală a oraşului din 1856 la numărul 329, este una dintre puţinele construcţii din secolul al XVIII-lea care mai există astăzi în Suceava, fostă proprietate a baronului armean Ariton Kapri. Lăsată moştenire celor doi fii, Johan şi Georgi, a fost scoasă la vânzare pentru plata unor datorii urgente, cumpărată de Simion Florea Marian la 12 august 1886 şi restaurată prima dată în perioada 1887-1889.

Clădirea adăposteşte o valoroasă colecţie memorialistică şi documentară, dispusă în şase încăperi (mobilier de epocă, obiecte personale şi de familie, cărţi şi periodice, manuscrise, corespondenţă, fotografii, documente personale, culturale, istorice etc.), reconstituind atmosfera de viaţă şi de activitate creatoare în slujba culturii neamului românesc a preotului profesor Simion Florea Marian, membru al Academiei Române, care a scris lucrări unice, opere de sinteză rămase până astăzi puncte de referinţă în cultura română: Poesii poporale din Bucovina (1869), Cromatica poporului român (1882), Ornitologia poporană română (1883, vol. I-II), Descântece poporane române (1886), Naşterea la români (1892), Nunta la români (1890), Înmormântarea la români (1892), Vrăji, farmece şi desfaceri (1893), Satire poporane române (1893), Tradiţii poporane române din Bucovina (1895), Sărbătorile la români (1898-1901, vol. I-III), Insectele în limba, credinţele şi obiceiurile românilor (1903), Legendele Maicii Domnului (1904), Hore şi chiuituri din Bucovina (1910, ediţie postumă), Botanica poporană română, vol. I-III (2008-2010, ediţie princeps), scriind ca nimeni altul despre naştere, nuntă, înmormântare, sărbători creştine şi necreştine, mitologie, descântece, vrăji şi farmece, doine, basme, legende şi tradiţii istorice, cromatică, ornitologie, entomologie, botanică şi zoologie, influenţând generaţii de cercetători în domeniu. (dr. Aura Brădăţan)